Perioada: 7-15 ianuarie 2012
Destinatie: Nassfeld, Austria
Transport: cu trenul
Cazarea se face in Nassfeld . Statiunea de schi Skiarena Nassfeld Hermagor se afla langa orasul Hermagor din regiunea Carintia, in locul in care se intalnesc granitele Italiei, Austriei si Sloveniei, si chiar o parte din statiune se afla in Italia.
Masa
Micul dejun va fi un bogat bufet suedez, luam un pranz consistent la ora 16:30 cand ne venim de la schi si cina la aprox ora 20:30.
Marime grup : 14 participanti +2 instructori de schi + 1 bucatar
Nivel schi solicitat : mediu sau avansat (dorim ca participantii sa poata cobori o partie deficultate medie –albastra sau rosie )
Instructorii sunt atestati international ISIA, cu experienta de peste 10 ani in monitorit, cu vast background in domeniul schiului .
Pret: 950 euro
– transportul cu avionul
– 7 nopti cazare la Haus Anna
– 6 zile skipass pe domeniul Solden
– 3 mese/zi
– Transfer aeroport Munchen- locatie si inapoi
– Instructori schi all day long
– Asistenta si supraveghere permanenta
[nggallery id=25]
Feedback Teo Druga, participanta la tabara de la Nassfeld, 8-15 ianuarie 2012
S-a terminat si tabara asta. O saptamana plina de bucurii si dezamagiri, cazaturi si reusite. Trebuie sa recunosc ca am asteptat cu sufletul la gura sa plecam la ski, dupa aproape un an de cand nu am mai skiat, imi era dor de echipa de soc, Himalaya Crew. A fost o saptamana de neuitat, o saptamana in care am skiat si ne-am distrat. Ne-am adunat cu totii in gara ( 20 si de ceva de oameni veseli + super instructorii HA, Iusti, Andreea si Tibi ) voiosi si energici, cu ghiozdanele in spate si echipati pentru frigul din Austria, pregatiti pentru o portie sanatoasa de ski si nu numai. Dupa un drum luuung cu trenul, am ajuns intr-un final la mica si moderna cabanuta aflata in mijlocul nicaierului. Un loc splendid, trebuie sa recunosc, dar foaaarte departe de casa. Cum am ajuns, am fost intampinati de bucatareasa sefa, doamna rodica, si de o mancare gustoasa si calda, dar si de ovidiu. Ne-am aranjat in camere si de aici incepe o tabara de ski ce imi doresc sa nu se fi terminat.
Trezirile de dimineata fara plapuma sau cu perna in cap, ceaiul de dimineata, platourile aranjate de mainile pricepute ale celor doua doamne Rodica, zgomotul claparilor ce lovesc gresia si ticaitul clapelor, nebunia din camera cu ski-uri, caci toti vroiau sa fie primii care isi iau ski-urile, autobuzul si mai ales fuga dupa el, plictiseala din prima zi (inchirieri, ski-pass-uri, verificari, blaaa blaaa ), prima partie, pe care nu prea mai te descurci, impartirea pe grupe, oftica sau mandria cand doua grupe se intalnesc pe partie, telescaunele in care ingheti de tot si cele cu incalzitoare, discutiile din telecabina, barfele din teleski, mogul, partiile lungi ( momentul acela ciudat cand te opresti si trebuie sa dai la bete, desi fix astaaa iti doreai in momentul ala ), oreo shake, copilul ala mic despre care toti vorbesc dar nimeni nu stie cum il cheama, replici care te lasa fara cuvinte (“ ovidiu, dar trebuie sa ne dai mai multa libertate, sa ne deschidem aripile” cine stie cunoaste ), genoflexiuni, flotari, abdomene, sprijinitul de perete, piscina cu toboganul cu semafor ( la care toti asteapta, pana cand la un moment dat se arunca cu totii si iese cea mai mare nebunie de pe lume), apfelstrudel ~saliiveeez~ (daa, faimosul, the one and only, bomba bombelor, si da, cu sos de vanilie Tot ce mai am de spus este: RRRAAAPIIIIINNN’ OOOOONNN !!
Teo Druga
